Clem Onojeghuo
Acesta este un articol întrebare : aș fi vrut să mă mut dar m-am oprit la un mijloc de drum. Sunt foarte mult la vest și rar cu picioarele pe Pământ. Când mi se întâmplă să dau de pietre, analizez la rece și trag concluzii uneori gresite. Sunt un mare zero barat și, în acceptiunea mea, limita are definiția imposibilității de a împinge cu forța.
Am scris aici cum eșuez când încerc să împing. Sau să trag după mine.
Trag concluzia că, odată spus, lucrul devine banal. E mult mai bine. Mutarea este un lucru complicat. Atâta vreme cât încerci să înțelegi unde greșești, rămâi într-o stare de așteptarea la limita renunțării.
Am ajuns în punctul în care trebuie să știu dacă pasul va durea sau nu va exista. De aceea vă întreb : ați făcut vreodată pasul? Cum ați procedat?
Nemataforic vorbind aș fi vrut să mă mut aici dar e atât de pustiu acolo, de jur împrejur , încât recit la lună și trag perdele de stele la întâmplare.
Unde greșesc ?
Abisuri 
„Abisurile” metaforelor utilizate, sunt greu de descifrat si perceput de catre cititorul simplu. E doar o parere personala subiectiva.
Un Weekend cu liniste si pace, drag Suflet !
Pai eu doream doar sa ma mut pe alt blog
Incertitudinile, relativismul si frica, au efecte negative asupra sufletelor si spiritelor muritorilor.
Doar oamenii hotarâti, luptatori, iubitori ai realitatii si adevarului perceptibil, constientizat, pragmatic, absolut atemporal, „gol(it)” de ipocrizia falsitatii (i)realitatii virtuale abisale, de joasa frecventa, bidimensionale (binale) realizata din doua cifre zero si unu (0 & 1)
Lui Dumnezeu îi plac oamenii hotarâti ! 🙂
Weekend fain si binecuvântat, Suflet drag !