Cocuţa îşi dobândise eticheta de „proasta clasei” fără mare dificultate. Numai prin faptul că exista aşa cum numai ea ştia să existe, abătută de grijile şi tristeţile celorlalţi, adaptată la un cotidian dictat de egoismul unor adulţi mult prea prinşi în jocul de-a perpetuă seducţie, Cocuţa era un accesoriu obligatoriu moştenit prin sentinţa de divorţ şi acceptat în lipsă de altceva.
Era slabă şi privea lumea trist de la înălţimea celor 7 ani şi un pic prin nişte ochi negri abătuţi. Hainele îi erau ponosite, probabil recuperate din generaţie în generaţie. Copii erau cruzi cu ea, o cruzime neasumată încă la acea vârstă fragedă. O cruzime, însă, completă : de dis-de- dimineaţă când cursurile începeau şi până patru ore după, când clopoţelul anunţa, într-un sfârşit, marginea superioară a unui calvar abia la început.
Textul integral aici
Nu uita ! Abisurile.com devin, încet, încet, Abisuri.com
Dacă îți place și vrei să urmărești noul blog, îl poți adauga manual în reader : abisuri.com
sau, te poți abona prin e-mail aici : https://abisuri.com/follow-me/
Abisuri 
Super!
Ma bucur ca ti-a placut !