Abisuri

Două săptămâni. Atât mi-a trebuit să mă îndrăgostesc. Două luni a cate trei buchete de trandafiri, atât de tare mă iubeai. Poate chiar mai mult dacă ar fi fost iarna. Doi ani și șase zile minunați. Un apartament la bloc, două autoturisme, trei vacanțe pe an. Într-o zi am realizat. Nu-ți eram suficientă. Patru nopți la rând, nedormite, trei sute de pași pe diagonala sufrageriei, sute de ipoteze. Două mii trei sute patruzeci și cinci de lacrimi mai târziu, am decis să te părăsesc. Doi eram prea mult.