Ia uite, mi-au crescut aripi, spune băiatul apoi caută o oglinda. Repede, repede, să nu dispară, își spune în gând și-și mai pune o dorință : să fie superman. Dar o ține pentru el. Dacă ar spune-o, nu s-ar mai împlini. Așa a fost și cu nasturii. Ar fi vrut să poată crește din ei haine dar nu crescuse nimic. Zile în șir sperase, așteptase cu sufletul la gură să se întâmple. Nu fusese să fie. Dar acum are aripi, poate să zboare. Și cât îl mai cicălise maică-sa la cap: să învețe, să învețe, să fie om cu carte.

👍