Abisuri

Înainte să-l am, vedeam totul pe dos, oamenii erau invers, păsările, plantele, până și pârâul din fața casei erau mov. Oglinda de pe hol era răsucită la nouăzeci de grade, ușa de la intrare bâzâia, telefonul mobil sforăia, da, să-ți smulgi părul fir cu fir și alta nu, i-am zis vreo două, de bine, dar cuvintele n-au vrut să iasă, m-am și înecat din cauza lor, a fost un ecou fenomenal și, în tot acest timp, cineva cânta la vioară. Eram defect dar nu iremediabil pierdut. După ce l-am avut, n-am mai fost eu.