
Miroase bine. Dulceață de căpșuni, yumi, decid să încerc, mă strecor printre lămpi , scaune, portofele, pantofi, reflectoare, cratițe, mese, directori de producție, asistente, bucătari, scenografi, linguri, cafele, pachete de țigări, oale, aproape c-am ajuns, mă prind bine, nu-mi iese, o lingură de lemn, un echilibru precar, o farfurie făcută zob, un țipăt, o înjurătura, încă una, de mamă, liniște, se filmează. Apoi mă zdrobește sub talpă și se face negru. Al dracului gândac, a intrat în cadru.