
Lui îi plăcea teribil de tare să bată munții, ea iubea la nebunie valurile. Ei îi plăceau cărțile, el era pasionat de mașini, de curse și de motoare. El umbla mai întotdeauna cu capul în nori, ea era mai mereu cu picioarele pe pământ. Ea iubea cu ardoare zilele, el iubea, indiscutabil, nopțile. Ar mai fi fost multe de spus dar el s-a plictisit și n-a mai ascultat-o. Până într-o zi când ea a tăcut de tot și el început să povestească în locul ei. Abia atunci și-a dat seama ce a pierdut.
Magnifique, însa prea târziu…adeseori.