
Știi? E o zbenguială de mamă la mine în cap. O să scap eu de ea,dacă trebuie o să dărâm pereții, să las păsările să se ducă. Și o să privesc cerul până când o să mă plictisesc. Indiferent de vreme, păsările o să se rotească deasupra mea, doar asa, ca să mă enerveze. Dar eu o să fiu mai tare ca păsările și o să fac liniște. Și atunci o să aud cum mi se zbenguie în cap toate cuvintele. Așa o să fac când o să fiu mare. Apoi a făcut un balon care s-a spart și i s-a lipit tot pe față.