Apa


Scoala, zice bunica, hai să scoatem apa din pivniță, că ne inundă. Mă scol, apuc primul ibric și intru în cămară. Fix în mijloc, o gaură. În gaură, o scară. La capătul scării, apă. Multă. Sub apă, pivnița. Încep să scot apa cu ibricul. Pe cât scot, pe atât crește.

Îmi ajunge la glezne. Mă dor toți mușchii. Ibricul e roșu. Îmi ajunge la genunchi. Mi-e somn. Adorm. Apoi înghit. Înghit. Înghit atâta apă încât azi nu mai am curajul să mă arunc în valuri. Niciodată, de atunci, de fapt.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.