Stau pe bordura vietii si privesc cu jind urmele scrijelite pe pervaz. N-am suportat niciodata ranile deschise, expuse privirilor indiscrete. Pentru ca nu mai cred demult in miracole si pentru ca sunt convnsa ca astfel de taieturi, adanci si profunde, nu vor redeveni nicodata netede si inocente. Privesc orizontul si incerc sa-mi amintesc de leacurile babesti ale bunicii, frunza de patlagina prafuita asezata intelept peste urma din palma sau picatura de miere stropita cu dulceata peste arzatura decojita. As vrea sa mai pot da timpul inapoi, sa mai pot culege foi de patlagina si picaturi de miere, sa mai cred cu indarjire ca totul se va rezolva, intr-un fel sau altul, sa mai pot spera ca ranile scrijelite pe pervaz vor disparea , incet, incet sub efectul miracolului tamaduitor. Din pacate am devenit prea inteleapta pentru astfel de dorinte, mult prea prea realista si mult prea carteziana.
Stau pe bordura vietii si privesc cu jind urmele scrijelite pe pervaz, incercand sa asociez un nume fiecarei urme. Timpul s-a amuzat trecand peste ele, amestecandu-le incet,incet, pe toate, intr-un amalgam de culori si senzatii greu de definit. Un fir rosu se scurge alene pe marginea de sus amintindu-mi cat de mult ii detest culoarea purtata. Mult prea cruda si mult prea crunta pentru inocenta lumii interioare dorit neexpuse privirilor indiscrete. Umarindu-i scurgerea lina realizez, intr-un final, ca pervazul s-a sfarsit demult , el si urmele lui scrijelite in timp. Urmarind firul rosu am reusit sa evadez !
Abisuri 
bine ai venit în joaca noastră. frumos scris… sper să te mai vedem alături de noi. regulile şi cuvintele pentru ediţiile care urmează apar întotdeauna marţi şi le găseşti la mine.
Bun gasit , cum imi place joaca cu cuvinte , va voi vizita pentru a le recupera . Pe curand!
[…] textul face parte din ciclul o poveste obişnuită iar pe aceeaşi temă, “urma” vă invit să citiţi şi la: vero, virusache, redsky, scorpio, anaid, cita, tibi, altcersenin, dictatura justitiei, profunzimi […]
[…] profunzimi.wordpress.com : O privire in urma ( in urma cu cateva secunde ) 0 vizualizari | via Dana | Ingroapa | | | | Pe Blog […]
intr-adevar, taieturile adanci si profunde ” nu vor redeveni nicodata netede si inocente” vom pastra pentru totdeauna cicatricea ce vor lasa… important e sa avem puterea sa evadam din cercul care tind sa-l pastreze, sa putem merge mai departe…
ai inceput frumos, sper ca te „angajezi” si la duzina de cuvinte care-i sambata, nu numai la tema de luni 😉
Imi pare bine ca am dat peste voi si pasiunea voastra pentru scrieri . Lucrez deja la ceva , sper sa am inspiratia necesara sa termin pana sambata . Privind urmele , din pacate sunt bine infipte in memorie , trebuie sa invatam sa le ocolim.
E buna si-o „evadare” din cand in cand..E necesara, as putea zice.. :))
@virusverbalis , ca bine zici ! Eu as evada din ce in ce mai des.
Foarte frumos ai scris… ai scris cu senzatii, cu sufletul…
Iti multumesc ca ai trecut prin lumea mea . Cand scriu, o fac din pasiune si incerc sa redau cat mai artistic profunzimile interioare. Te mai astept!
[…] de nostalgii irecuperabile s-au tot prezentat, o sumedenie. Urme , … Stau pe bordura vietii si privesc cu jind urmele scrijelite pe pervaz, incercand sa […]