Cel mai tare mi-e frica de momentul cand nu voi mai avea nimic de spus, cand toate mi se vor parea deja spuse, deja frumos descrise de altii, inteligent analizate si decorticate, povestite si raspovestite, cu si fara metafore, realitate cruda sau putin parfumata, amesteca cu minciuni si re-descrisa, fiecare pe limba lui, fiecare in profunzimea lui, aceasi realitate, o droaie de povesti.
Cel mai tare mi-e frica de momentul cand ziarele se vor citi singure si degeaba, stirile vor curge rauri spre vest, singure, abandonate, atunci cand zilele de treisprezece iulie vor deveni norocoase si medicamentele zdrobite mana cereasca, atunci cand oamenii nu se vor mai gasi niciodata undeva printr-un simplu hazard, cand lucrurile vor fi randuite in linie dreapta si strigate pe rand, unul cate unul sa-si depene povestea, nu complet la intamplare si povestite de mai stiu eu cine.
Cel mai tare mi-e frica de vremea cand nu vor mai exista remedii. Pentru nimic.
Si totusi,daca zilele de 13 devin norocoase,asta e bine 😀
Iar cand nu mai am ce spune,inchid blogul.Haha.Glumesc.Desi ma bate gandul mai in fiecare zi.
Poate de asta ai scris si tu postul asta 😉
Ah, nu, chit ca mi-e frica sper inca ca mai am ceva de spus . Am citit undeva ca 13 IULIE e cea mai periculoasa dintr zilele de 13. Naiba stie de ce, cert e insa ca atunci se petrec cele mai tragice chestii. Statisticile astea.
De ce sa inchizi blogul ? abia l-am descoperit si eu si tu vrei sa-l inchizi?
Era un gand pe care il am de cand l-am deschis,acum vreun an,asa ca stai pe pace 😉 haha. Fantezii 😀
A pai tu deschizi cu gandul sa inchizi 😉 Interesanta tactica, macar stii la ce sa te astepti 😉 Pai fantezie sa ramana , zic !
Intotdeauna va fi ceva de spus:)
Da, totul e sa stii sa astepti sa vina… Raspunsurile, intrebarile.
[…] « Abisuri abisurile.com cateva secunde 0 Cel mai tare mi-e frica de momentul cand nu voi mai avea nimic de spus, cand […]