M-au napadit ideile, un stol compact si negru. Au venit toate deodata, pe nepusa masa si si-au cerut dreptul la replica. La inceput m-am bucurat, vreo cinci minute bune si intense, apoi am realizat ca trasez cercuri din ce in ce mai concentrice. Ideile cadeau in masa si umpleau rapid cercurile iar cercurile deveneau de dimensiuni din ce in ce mai mici. Pe la ora zece mi s-a facut de-a dreptul frica si atunci am inchis ochii si am asteptat sa treaca.
Inca n-a trecut de tot dar tendinta imi pare pozitiva, o mare parte din idei s-au amestecat intr-un tot incoerent si inutilizabil. Timpul le rezolva pe toate diminuandu-le intensitatea sau doar impactul. Efortul deciziei non-efortului voluntar si-a demonstrat inca o data eficacitatea.








Răspunde-i lui pucapeiron Anulează răspunsul