Ghiontul


Nu c-o facusem intentionat, chit ca as fi avut toate motivele. Imi scapase pur si simplu, blocat fiind de o buna bucata de timp intr-o pozitie putin cam incomoda. Eram undeva la marginea dinspre culoarul inca gol, cu spatele la sens. Chit ca stiam din proprie experienta ca orice stare dispune de tranzitii complet neasteptate, persistam totusi sa aleg marginile de cate ori mi se prezenta ocazai. Spre margine senzatia de libertate mi se parea mai acceptabila.

Stateam doar asteptand sa treaca, cand mi-a scapat. Am deschis timid ochiul stang si am privit in jos. Nici un ravagiu vizibil, il scapasem in limitele acceptate, undeva nu departe de frontiera invizibila intre teritoriul meu si teritoriul celuilalt. Mi l-am tras imediat la loc si mi-am inchis ochiul stang. Cateva secunde dupa, mi-am simtit unghia mare a piciorului drept mangaiata aproape brutal. Am tresarit si mi-am revizuit atitudinea. Mi-am asezat cuminte ambele picioare undeva paralel cu marginea scaunului, mult departe de frontiera invizibila, tacand in continuare dar privind cu  interes personajul din fata. Tipa avea ochii inchisi si castile pe urechi, era tinerica si in continua miscare.

La un moment dat aceasi unghie mare a piciorului drept s-a trezit urland de durere. Am scos un « ssttttt » tremurat si m-am trezit de tot. In cautarea vinovatului mi-am privit mai intai picioarele – asezate cuminti asa cum le lasasem, isi vedeau inca de ale lor. Intrusul l-am remarcat constatand pozitia ciudata a tipei din fata, cumva scursa intre scaunul verde si linoleum-ul bej murdar. Un picior mare si butucanos cu cinci unghii verzi se lafaia cracanat undeva sub marginea scaunulu meu.

Tipa m-a privit enervata si eu am privit-o intrebatoare. Regretele lipsa m-au facut sa cred ca ceva nu-i era fix acolo unde te-ai fi asteptat sa fie si ca restul ii functiona un pic anapoda. Am acceptat situatia si mi-am frecat discret unghia asezand-o la loc.Cinci secunde dupa, tipa s-a ridicat brusc si dusa a fost.

Doar constatand provocasem intr-un fel un final acceptabil.

6 gânduri despre &8222;Ghiontul&8221;

      1. Chiar sunt curioasa, uneori cred ca exagerez comportamentele din atata rutina. (ghiontul de azi nu l-am exagerat deloc, chiar tineam ochii inchisi cand s-a petrecut)

  1. Fac parte dintre cei care în orice situaţie s-ar afla au nevoie de un spaţiu privat în jurul propriei persoane. Evit aglomeraţiile, evit „atingerile” şi încerc o puternică senzaţie de disconfort atunci când se atentează la cei 8-10 metri cubi de aer din jurul meu. Aşa că astfel de dileme îmi sunt practic străine şi nu aş şti să spun cum aş reacţiona într-o astfel de situaţie. Dar nu cred că tocmai bine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s