Lunea e o stare aparte
Fabricată din gânduri
Desperecheate
Adunate grămadă din resturi
Ţesute anapoda şi apoi lipite
Unul pe faţă şi altul pe dos…
Lunea e o stare bizară
Fără definiţie prealabilă
Existenţa stoarsă doar de suflu
Până la ultimul strop.
Trăiri lipsă, doar imagínate
Bazate doar pe considerente
Pur întâmplătoare.
Lunea e o stare chinuită
De durerile facerii
Un amestec de trăiri în faşă
Împinse de la spate
De emanaţiile unei existente
Deja aşezate la capitolul
« Amintiri ».
Lunea nu trăiesc
Lunea doar exist
Şi asta e un fapt
Cu acte în regule şi deci
Imposibil de contestat.
Abisuri 
Lunea, deh, și ea ca lumea…
Una pe fata si una pe dos?
Pe din dos…pe din față e mai complicat…
Cand devine prea complicat eu privesc cu picioarele sus.
Eu le și desfac…
Si reusesti sa clarifici ?
Câteva vocale, câteva icnete, dar da..reușesc să adorm destul de repede.
Se intampla lucruri minunate chiar si lunea. Asta da tesatura !
off, de-aş putea să fac şi eu din lunea aceasta o nontrăire… 🙂
la mine astăzi sunt toate pe dos… cred.
Eu te sustin. Sa sarim peste deci. Partea pozitiva : tesatura „numai pe dos” arata totusi bine , imi aduc aminte ca o tricotam la caciuli si-mi iesea. Trebuia doar „pastrata linia” ca orice detaliu iesea in evidenta. Desigur, detaliul care ucide.
Uite, si tu l-ai pus pe „a trai”peste „a exista”. La psi era invers. La mine la fel ca si la itine. Hai ca ma duc la plimbare sa vad ce si cum la ceilalti.
In general traiesc, cu exceptia zilei de luni cand nu pot decat sa exist.
In mod normal si eu sunt la fel. Cu exceptia zilelor de luni cand nu merg la munca 😉
Mi-a trecut si mie prin cap sa incerc prin a evita lunea dar n-am putut de frica celor 3 ceasuri rele. Is superstitiosa din fire
Numai la mine „lunea” pare pe repeat de 4 zile? oare se mai și termină?
Ai incercat martea? Poate merge, cine stie?
Până şi iarba e de acord cu tine şi nu creşte. Mă gândeam să verific, dar trebuia să o fac tot într-o luni… :))
Nici macar iarba nu creste lunea? A naibii bucla, opreste totul intr-un cerc infernal.As fi vrut sa spun „noroc ca vine martea, pe burta” dar cum spuneam, mi-e frica de cele 3 ceasuri. Rele.
Miercurea pare o zi bună, totuşi… Poate singura, nu? :))
Da, ar mai fi si joia, preferata mea. Dar cum miercurea iaginile vorbesc, nu pot decat sa ma inclin (cu o revereta metaforica) si sa-i urez miercurii „bun venit si bafta”. Si noua alaturi de ea 😉