Pendula


Îşi aştepta notificarea cu sufletul răstignit de fiecare scurgere, legat strâns de fiecare secundă. Fără să ştie cum, fără să ştie când, fără să ştie de ce, devenise un fel de continuare fără doar şi poate, o infinită continuare, cap fără coadă, coadă fără cap, doar un şir de evenimente în linie dreaptă, cerc sau din când în când spirală, evenimente într-o secvenţă uneori aleatoare, alteori nu, evenimente semnalate de fiecare dată printr-un „bip”, fiecare eveniment cu „bip” – ul lui, „bip-uri” pe tonuri joase sau înalte, tot soiul de „bip”-uri cu volum ajustabil in functie de de soarta, rânduieli diverse, ziceri sau preziceri.

În aşteptarea următorului „bip” îşi umplea spaţiile continandu-se, în lipsa de altceva, de una singură, în fel şi chip, imagindu-se ceas cu cuc, pendulă în colivie lăcuită de lemn sau doar masă de fier forjat şi mozaic pe mijloc. Se dorea bătaie, se prelungea mozaic, căutând scopuri şi mijloace. Continundu-se singură se răstignea de fapt de fiecare clipă trecându-se câte puţin prin fiecare sentiment lăsat de izbelişte între o dorinţa nemărturisită şi o neputinţă rece, glacială.

Îşi aştepta notificările numărând scurgerile, secunde în continuarea altor secunde, fascinant sens unic, imaginând bătăile pendulei agăţate undeva de timp, timpul altora, îşi spunea că timpul aparţine celor norocoşi, celor dincolo de notificări, celor dincolo de pereţi şi ceasuri în colivii de lemn.

Fără să vrea, fără să ştie cum şi mai ales de ce acum, devenise ea insăşi continuare, notificarea la infinit, cercul cu limite impuse de un prezent practic deja trecut, infinitul restrâns în jurul „bip”-ului de volum variabil, frecvenţa ajustabilă, fără să vrea şi mai ales fără să ştie de ce, aştepta să se termine.

 

8 gânduri despre &8222;Pendula&8221;

    1. Chiar si pentru clepsidra timpul este o realitate, intoarcerea e doar o stare finita, timpul cu capul in jos se scurge doar altfel , scurgere orientata de sens, tot scurgere se numeste.

  1. Clepsidra este preponderent de o realitate frusta, materiala…
    Daca pendula are „ritm”, rezoneaza, chiar intra in sincronicitate…clepsidra te trage intr-o materialitate a timpului…minerala.
    De aceea am vrut sa te „provoc”…asteptandu-ma sa „ridici” clepsidra din mineralitatea regnului…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s