Abisuri

În căutarea adevărului interior

Puterea faptelor


N-am ştiut niciodată să fac conversaţie. Nu totală. Nu mai mult de cinci rânduri şi alea repetate.

N-am ştiut niciodată să trag oamenii de limbă. Să le stârnesc într-un chip, orice chip, interesul. Nu-mi place să agresez cu un punct de vedere bine înfipt. Nu-mi place să agresez pur şi simplu. N-am subiecte, nu mereu. Am subiecte foarte rar. În rest, caut senzaţii. Nu senzaţionalul. Doar emoţia. Nu emoţia faptelor, nu mereu. Emoţia vorbelor. Nu-mi iese mereu. Nu ştiu dacă-mi iese mereu. Continui să cred că poate îmi iese din când în când. Cine ştie? Senzaţia non-faptelor nu ajunge să dezlege vorbele. Se poate şi fără. Doar faptele crează interesul. Stilul nu stârneşte. Nu întotdeauna. Stilul e accesoriu.

Cam asta ar fi explicaţia…

 

10 răspunsuri la „Puterea faptelor”

  1. Avatarul lui vax-albina

    Mi se pare mie sau te alinţi? Faptele ca faptele. Stilul tău contează. E unic.

    1. Avatarul lui abisurile

      Ah, nu, deloc. Constat doar ca nu reusesc sa starnesc reactii. Multumesc.

      1. Avatarul lui vax-albina

        Reacţii există. Doar că îi e greu cuiva să te completeze şi să te depăşească prin scris. Prea sus ai ridicat ştacheta. 🙂

      2. Avatarul lui abisurile

        Asta e partea plina a paharului. Partea mai putin plina ar fi ca ceea ce spun e poate prea abstract si poate prea inecat in elemente stilistice . Cand citesc articole din „top wordpress” de exemplu imi dau seama ca cele mai „remarcate” sunt cele care partajeaza o idee, o fapta. Indiferent de stil (uneori plat, inexistent). Nu doresc sa ma schimb, n-as putea. Incerc sa ma „diversific” adica atunci cand am ceva de spus s-o spun (sa umplu stilul cu ceva fapte). Nu se apreciaza prea tare insa, nu atat intr-atat incat sa creeze feeback. Dar e un „risc” asumat, scriind din placere este un detaliu. Dar am simtit nevoia sa-l precizez.

      3. Avatarul lui vax-albina

        Ştii ce e frumos în stilul tău? Fiecare pricepe ceea ce i se potriveşte. Şi uneori ne e frică să recunoaştem. Continuă, te rog.

      4. Avatarul lui abisurile

        Promit sa continui. Dar tare as vrea sa stiu ce intelege fiecare.

  2. Avatarul lui Oana
    Oana

    Tu vorbesti de feedback?? Tu stii de cate ori inghit eu in sec citindu-te? Sau de cate ori se aduna apa de aia sarata spre colt de ochi, urmarindu-ti printre-randurile?
    Ce sa-ti scriu…cind doar simt?
    Tu scrie… ca suntem aici.

    1. Avatarul lui abisurile

      Of, mai bine taceam, nu? „Doar simti” ? E perfect asa. Este fix ce caut, efectul. Dar nu stiam daca exista. Se pare ca exista si asta ma bucura. Multumesc ! Voi continua , sigur voi continua !

      1. Avatarul lui Oana
        Oana

        Lasă, să nu taci! Mai bine rostesti. Eu cu tăcerile nu mă-mpac. Deloc. E o chestie mai veche… Le înțeleg complet greșit. Și uneori mă-ndepărtez… de oameni care-mi tac (asta in viata ‘reala’).
        Dar cuvintele îmi sunt prietene. Mai ales când sunt aducătoare de emoții, deci cu efect. Ca aici.
        Continuă…

      2. Avatarul lui abisurile

        Asa voi face. Chit ca-mi lipsesc de mult ori faptele. Faptele le simt ca pe un intrus, le integrez cu greu intr-un stil. Mi se pare un lucru dificil. Nu-mi iese decat superficial. Asta e diferenta intre mine si un scriitor. Am inteles …

Răspunde-i lui vax-albina Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.