Ceea ce este sigur – da sigur, cert, cu siguranţă cert şi sigur – este că eu nu ştiu, nu vreau, nu pot scrie poveşti care să stoarcă lacrimi, care să întoarcă cu josul în sus, care să macine, să întrebe, să răspundă, să contrazică, să contrarieze, să creeze polemici, să arate cu degetul, să ceară păreri, să smulgă like-uri, să împânzească, să propage, să creeze celebrităţi peste noapte, să împroaşte, să cureţe, să împroaşte din nou, să cureţe din nou. Eu nu pot, nu vreau, eu nu ştiu să scriu ceea ce-şi doreşte publicul să citească. Rândurile acelea care să pară smulse din viaţa cititorilor, faptele acelea cu care toţi, absolut toţi ne identificăm odată şi odată, situaţiile acelea în care toţi,, absolut toţi ne vom trezit odată şi odată dimineaţa devreme cu senzaţia certă, sigură, apăsătoare că nu ni se întâmplă nouă, nu poate să ni se întâmple nouă.
Ceea ce este sigur – da sigur, cert, cu siguranţă cert şi sigur – este că totul are o explicaţie pe care eu, în cercul meu strâmt şi decalat, refuz să o accept sperând că poate, undeva departe, undeva – cândva, s-o mai schimba câte ceva. Sau poate că nu, nu se va schimba nimic, poate că lucrurile vor continua să se petreacă ca şi cum eu n-aş exista, nici măcar cât un negru sub unghie. Atâţi de mulţi sunt cei care nu se identifică încât lupta pare una complet dezechilibrată, eu împotriva tuturor celorlalţi. Şi totuşi eu continui ca şi cum toţi ceilalţi n-ar exista, ca şi cum dezechilibrul ar fi singurul meu avantaj posibil, singurul scop pentru care ar merita să continui.
Eu, în cercul meu strâmt şi decalat, refuz să devin ca toţi ceilalţi. Refuzul este o stare de spirit ca oricare alta. Există refuzul de a se simţi în decalaj cu toţi ceilalţi, există refuzul de a accepta linia aceea albă trasată de toţi ceilalţi, există refuzul de a accepta regula dictată de toţi ceilalţi .
Eu, în cercul meu strâmt şi decalat, refuz să dau o definiţie completă a refuzului. La ce bun o definiţie completă a refuzului? Refuzul există pur şi simplu. Împotriva tendinţelor, a regulilor, împotriva evidenţei.
(textul a fost inspirat de ultimul decalaj constatat, unul din multele decalaje constatate)








Răspunde-i lui Mugur Anulează răspunsul