De-ar fi fost vreodată să îmi pot alege ziua în care aș fi vrut să mă nasc, aș fi ales, fără doar și poate, să mă nasc într-o zi de joi. Dar n-a fost să fie așa, drept pentru care m-am născut într-o marți, pe la două și ceva. Era o ceată ceață groasă în ziua aceea și timpul părea să se fi scurs déjà cu toate orele rămase cu tot. Undeva, nu departe de locul din care privisem pentru prima oară cerul, un câine lătra fuios la un gard roșu ros de vreme și, dintr-o curte vecină, un cocoș buimac de atâta gri, se certa pe limba lui, cu o ceată de porumbei aterizați din greșeală și ei tot pe acolo. De restul nu-mi amintesc cu precizie. Ceea ce știu însă cu precizie însă este că mi se spune Sara, că, dintr-un motiv sau altul, îmi plac la nebunie…
Vezi articolul original 366 de cuvinte mai mult
Abisuri 
Dragostea de „idee” este singura absoluta, atemporala, care nu însala si care nu dezamageste. „Ideea” o poti transforma, evolua si adapta în functie de spatiu-timp. O poti schimba la infinit dupa…gust ! 🙂
Fii binecuvântat, Suflet drag !