Până peste poate


Literatura ca utopie

De-ar fi fost vreodată să îmi pot alege ziua în care aș fi vrut să mă nasc, aș fi ales, fără doar și poate, să mă nasc într-o zi de joi. Dar n-a fost să fie așa, drept pentru care m-am născut într-o marți, pe la două și ceva. Era o ceată ceață groasă în ziua aceea  și timpul părea să se fi scurs déjà cu toate orele rămase cu tot. Undeva, nu departe de locul din care privisem pentru prima oară cerul, un câine lătra fuios la un gard roșu ros de vreme și, dintr-o curte vecină, un cocoș buimac de atâta gri, se certa pe limba lui, cu o ceată de porumbei aterizați din greșeală și ei tot pe acolo. De restul nu-mi amintesc cu precizie. Ceea ce știu însă cu precizie însă este că mi se spune Sara, că, dintr-un motiv sau altul, îmi plac la nebunie…

Vezi articolul original 366 de cuvinte mai mult

Un gând despre &8222;Până peste poate&8221;

  1. Dragostea de „idee” este singura absoluta, atemporala, care nu însala si care nu dezamageste. „Ideea” o poti transforma, evolua si adapta în functie de spatiu-timp. O poti schimba la infinit dupa…gust ! 🙂
    Fii binecuvântat, Suflet drag !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.