Mă îndop cu seara pe stomacul gol și noaptea cade-cortină. Luna plânge înfundat și, între două îmbucături, strivesc un țânțar între trei degete . „Unul mai putin” mi se șoptește tandru si eu râs sadic. Aprob, aprind o lumânare împotrva țânțarilor și mestec mai departe. Gânduri, stele, zile, nopți, vina primăriei, vina mea, vina țânțarilor, nu mă decid.
Articolul integral aici
Dacă îți place și vrei să urmărești noul blog, îl poți adauga manual în reader : abisuri.com
sau, te poți abona prin e-mail aici : https://abisuri.com/follow-me/
Abisuri 
Lasă un comentariu