Culoarul


Într-un culoar oarecare și-a făcut odată casa un om oarecare, legat doar de o traista în care nu erau mai mult de două imbucaturi, trei sughițuri și o înghițituri zdravănă de viață din care nu mai rămâsese decât un strop pe care omul oarecare nu se putea decide cum să-l sfârșească, acolo, în acel culoar oarecare.

Atunci, fix la acel strop, am trecut pe acolo eu și i-am dat o bancnotă de zece lei omului oarecare pe care el, așezat în acel culoar oarecare, a făcut-o avion sau poate a făcut-o pâlnie sau poate, pur și simplu, a terminat-o altcumva, nu știu să vă spun cum căci, începând de la acel strop eu m-am mutat în alt oraș și omul mi-a mulțumit frumos și mi-a zâmbit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.