Era cald, îmi curgeau stropi de transpirație pe gât, pe spate, îmi bătea inima să-mi spargă pieptul.
Paul avea ochii negri, buzele cărnoase, privea oamenii drept în față și le zâmbea, era ireal, era imposibil de atins, era imposibil de crezut că mi se întâmplă mie, era cea mai minunată întâmplare din viața mea, până la douăzeci de ani astfel de întâmplări mă ocolisera, le considerasem inutile și le evitasem la rândul meu.
Când a apărut Paul, mi-au fugit gândurile în toate direcțiile.
Eram îndrăgostită lulea de Paul