De sus, lumea părea altfel. Oamenii erau mici și problemele lor deveneau deodată nesemnificative. Ea? Ea era o ființă complicată. Despica mereu firul în patru, vedea întotdeauna partea negativă a lucrurilor, bănuia mereu că se va întâmpla ceva ce va schimba mersul lucrurilor în rău, și, când îți era lumea mai bună și viața mai frumoasă, imagina sfârșitul lumii. Au încercat s-o schimbe, i-au vorbit frumos, au trimis-o și la psiholog și tot degeaba.
Până la urmă au urcat-o în pod și au lăsat-o acolo.
Abisuri 