Căuta de ceva vreme. Când l-au văzut, au țipat. Puștiul era tuns scurt și avea un tricou alb și niște pantaloni scurți, albaștri. Puștoaica era un pic mai mare și-și ținea părul prins într-o coadă de cal. Cu ei a terminat repede. Mai greu a fost cu bunica. L-a apucat strâns de mâini și, înainte să-i înfigă cuțitul în inimă, i-a spus : nu o să-ți găsești niciodată liniștea. Apoi, cu un horcăit ciudat, s-a dus și ea. Și acum, 487 de ani mai târziu, i se întâmplă mereu să-i sperie pe toți de moarte.
497 de ani mai târziu
Abisuri 