Mă plimb ore întregi prin orașul cu străzile în pantă. Mă salut cu toți oamenii pe care îi întâlnesc, îi întreb ce mai fac, cum le este viața, unii îmi răspund, mirați, cei mai mulți însă se uită lung la mine, încă unul dus își spun în gând cei mai mulți și-și continuă drumul, eu le zâmbesc și le mulțumesc, apoi continui să mă plimb prin orașul cu străzile în pantă. Când se lasă noaptea deschid palma și număr, uneori am din ce să-mi cumpăr o pâine, de cele mai multe ori continui să sper.
Lasă un răspuns