Un băiat și câinele lui mergeau pe o linie dreaptă. La un moment dat, la prima intersecție, cineva, nu se știe cine, a strigat „uite ce câine frumos, să-i dăm un mic”. Băiatul i-a interzis câinelui. Câinele nu a mârâit. Drept pentru care, cineva, nu se știe cine, a lăsat-o baltă. Prin mrejele bălții, cu timpul, au apărut broaștele. Adevărați balauri. Nu săreau, mergeau. O labă în urma celeilalte. Până la urmă, câinele s-a plictisit să moară atât de lent, ca o broasca. Nici până azi băiatul nu și-a revenit.
Abisuri 