Capitolul 1.
Ați terminat de scris, manuscrisul este gata. Cum alegeți editurile la care îl trimiteți? Așteptați mult timp un răspuns? Vi s-a întâmplat să nu primiți nici un răspuns – nici măcar unul negativ ? Ce faceți dacă nu primiți răspuns? Lăsați manuscrisul în sertar, “la dospit”, sau alegeți să publicați în self-publish? Dacă răspund pozitiv mai multe edituri, pe ce criterii o alegeți pe cea cu care veți continua?
Capitolul 2.
Ati găsit editura ideală, vă propune contract de colaborare. La ce vă uitați în primul rând? Ce anume trebuie să fie stipulat într-un contract?
Capitolul 3
Ati găsit editura ideală, ați semnat contractul, procentul pentru drepturile de autor este interesant, 60% dacă se va vinde pe site-ul editurii, mult mai puțin dacă vindeți pe alte site-uri, veți avea promovare la greu, cartea va fi prezentata la târguri, de două ori pe ani veți primi o situație detaliata a vânzărilor și veți primi banii pentru drepturile de autor.
Trece timpul, în 9 luni de zile singura promovare a fost un text pe net, pe site-ul editurii nu se vinde nimic – între timp taxa de livrare s-a dublat, a ajuns la 18 lei, e normal să nu se vândă, cine ar da 18 lei pe transport pentru o carte care costă 25, trec lunile acelea când, conform contractului, ar fi trebuit să primiți situația detaliata și bănuții, realitatea bate contractul, ce faceți în această situație?
Capitolul 4.
Ca și concluzie
V-ați lămurit cum stă treaba cu publicarea unei cărți în România, ați învățat din greșeli, ați pierdut bani dar, poate, ați câștigat experiență. Și acum? What next? Mai scrieți? Mai publicați? Există oare o editură și pentru cartea voastră? Oare merită să continuați a crede că ceea ce scrieți se poate numi literatură?
Dacă editurile serioase vă refuză, renunțați la ego și recunoașteți că scrieți prost. Nu insistați să publicați pe banii voștri. Pentru că azi oricine poate publica, au apărut și cei care profită de ignoranța celor ce se cred talentați. Așa zisele edituri care vă cer contribuție personală. Veți plăti din buzunar servicii de redactare, editare și tipărire și cam atât. Voi vă veți vedea visul cu ochii, trăind cu impresia efemera că sunteți un mare scriitor iar ele vor profita de naivitatea voastră și vă vor da impresia că v-a pus Dumnezeu mâna pe cap, alegând să vă publice capodopera. În realitatate vă veți publica singuri capodopera, plătind din propriul buzunar serviciile de editare și redactare. Și cam atât. Căci, odată ce ați plătit, așa zisa editură nu mai are nici un motiv să investească în promovare. La ce procentaje cer site-urile de distribuție – on line și off line – nu s-ar merita, logic, ce naiba!
Abisuri 