Merele priveau lumea rascoapte. Avusesera o vara putreda si se cam lasasera doborate de raze. Dincolo de stropii reci si grei isi regretau acum tacerea din spatele frunzelor ingalbenite de situatie.
Vantul imprastia ganduri printre ramuri golite de sens, admonestandu-le tacerea in mod tacit.
Era deja mult prea tarziu si mult prea departe. Le trecuse vremea de tot.
Acest articol se doreste un posibil raspuns la psiluneala saptamanii in curs.








Răspunde-i lui abisurile Anulează răspunsul