Zoom


Îi curgeau lacrimile pe rând. Mai întâi lacrima stângă lăsa o dâră gri, şi-o ştergea cu mâneca şifonată a cămăsii de bumbac, se uita la ceas, privea ora, se ridica alene, dădea drumul apei să curgă.

Mai apoi lacrima dreaptă tăia obrazul în două părţi inegale, lua cana neagră, umplea cana, oprea apa, punea apa la încălzit, îşi ştergea obrazul tăiat în două cu mâneca şifonată a cămăşii de bumbac, privea cerul dincolo de perdeaua îngălbenită de prea multe clocote, îşi aranja mâneca şifonată a cămăşii de bumbac, se aşeza obosit şi aştepta să fiarbă apă.

Îi curgeau lacrimile pe rând, le lăsa să curgă.

6 thoughts on “Zoom

  1. Apa curgea şi lacrima curgea.
    Apa tăia în piatră şi lacrima tăia.
    Obrazu-l despica cu riduri întâi fine.
    În inimă-s adânci, chiar dacă mai puţine,
    acele văi cu lacrimi. Cămaşa de bumbac
    înfăşura un suflet, dar nu era de leac.
    Când clocotul s-o potoli în valea dintre coaste
    nu s-or mai rândui pe-obraji lacrimi sihastre.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s