Una dintre cele mai faine senzații din acest sejur în Băile Herculane a fost sticla cu apă minerală pe care ne-o turnam în pahare în fiecare seară, la restaurantul hotelului, după ziua petrecută pe traseele din jurul stațiuniii. Și chiar sunt multe trasee în jurul stațiunii. Trasee pentru tote tălpile. Ușoare, medii, complicate, chef să ai să te tot plimbi. Noi ne-am plimbat spre crucea albă, cascada Fecioara Maria, cheile Tasnei, izvorul Munk, prin platoul Coronini, izvorul Coronini, cu capăt de linie izvorul Diana III și apoi, în ultima zi, pe Ciucaru Mare, deasupra cazanelor Dunării. O minunăție de împrejurimi într-o oarecare toamnă caldă, dar ploioasă, și, mai presus de toate, o toamnă cu semne că lucrurile au început să se miște.
Scriam anul trecut de cât de tristă mi s-a părut stațiunea. Povesteam atunci despre senzația de întoarcere în anii 80 pe care mi-o starnisera trotuarele ciobite și câinii vagabonzi. Câini vagabonzi mai sunt și azi, unii te privesc cu ochii lor triști și cer să le dai o bucată de pâine, alții se aruncă în roțile mașinii, să le muște. Trotuarele mâncate de timp au început să dispară. În săptămâna în care am fost în Băile Herculane am văzut o jumătate de parc născandu-se pe locul unui teren lăsat, de ani de zile, în paragină. Vara asta au apărut scările, trepte din travertin alb, elegant, au fost aduse băncile și montați stâlpii de iluminat, toamna au fost bătătorite aleile. Dacă lucrurile vor continua să se petreacă în acrst ritm, până la Revelion parcul va fi gata. Gata pare să fie în curând și renovarea hotelului Decebal. Cel puțin așa ne-a asigurat domnul de la Băile Apollo.
Apropo, dacă aveți timp și chef, merită văzute. Vechi băi romane, construite pe vremea lui Traian, îmbogățite de austrieci cu 16 băi mici. Deci da, anul acesta am remarcat o schimbare în bine în stațiune. Din păcate, hotelul (Afrodita) ne-a dezamăgit complet. Mai mult de jumătate din spa a fost închis pe toată perioada sejurului și, într-o seară, sticlele cu apă minerală au dispărut din restaurantul hotelului, înlocuite fiind de un aparat de răcit apă iar cina a devenit un assortiment de conserve de tot soiul : porumb, ton, fasole verde. În condițiile în care atuu-ul principal care ar putea explica cele patru stele ale hotelului este spa-ul, cel pe jumătate închis complet și restul într-o stare avansată de degradare (pereți scorojiti, jacuzzi defect, o saună funcționând pe consum minim de energie, sunt nevoită să recunosc că nu toate merg în direcția bună în Herculane.
Dacă aș putea da un sfat conducerii hotelului ar fi acela de a renova și moderniza complet totul. Dacă, desigur, dacă își doresc clienți de 4 stele, gata să plătească între 150 și 175 de lei pentru un masaj. Sau, dacă nu, să nu renoveze nimic, să lase camerele așa cum sunt, cu iz de anii 80 dar, în acest caz, să nu se aștepte la clienți dispuși să plătească 100 de euro pentru o cameră și 40 de euro pentru un masaj.
Abisuri 