Imaginar


Luminile orașului par atât de mici, văzute de atât de departe. Așa îmi spui de fiecare dată când ne întâlnim. Marțea, camera o sută opt. Intri fără să bați. Îți place să faci duș singur. Îmi place să te mângâi pe spate. Ultima dată mi-ai spus că limba mea îți face răni. Cum adică răni, te-am întrebat. Ai stins țigara în cupa cu șampanie și m-ai iubit. Când m-am trezit era deja noapte. Am aprins lumina și am deschis fereastra, larg. Luminile orașului par atât de mici, văzute de atât de departe.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.