Abisuri

---

Urmarea de aici.

Câteva cuvinte despre ce am mâncat și ce am „prins” în ale gătitului.

În Timișoara am mâncat burgeri de pui în chifla cu sfeclă roșie, și cartofi în coajă. Adevărat burger de pui, nu șnițel and co. Interesant. 

În prima seara, în Serbia, am mâncat la restaurantul hotelului. Porc cu sos sârbesc  și legume și porc cu sos de curry și legume. Aceeași carne, doar sosul era altul. Economic și rapid, nu? 

Sosul sârbesc servit peste bucățelele de porc era un amestec de roșii coapte, ceapa tăiată mărunt, usturoi și ulei de măsline. 

În drum spre Muntenegru, la acel motel simpatic, eu îmi luasem inițial pui cu sos de ciuperci, dar mi s-au părut mult mai gustoase frigăruile de porc cu cartofi prăjiți, comandate de soț.

În Muntenegru, aproape de locul unde eram cazați, am mâncat un platou de fructe de mare și pește la grătar (biban, dorada, calamari simpli și calamari trași prin pesmet) acompaniați de risotto, salata de cartofi și cartofi prăjiți.

În Stari Bar am mâncat un biban prăjit – întreg – acompaniat cu legume la tava – dovlecei, ceapa, cartofi.

În Kotor am mâncat tot un biban prăjit – tot întreg, dar mai mic, acompaniat de o minuscula lingură de salată de cartofi cu praz.

În drumul de întoarcere, într-un sat de lângă granița cu Kosovo, am mâncat pui la grătar cu cartofi prăjiți și salată de varză și pui la grătar cu sos curry cu cartofi prăjiți și salată de varză.

Pe același principiu rapid și economic.

Am și gătit, ceva ușor și repede de făcut:

1) cotlet de porc cu os, servit cu salată de cartofi fierți, ceapa roșie, pătrunjel și sos sârbesc (sic).

2) salată grecească

3) salată cu roșii, ceapa roșie și ulei de măsline – produs în casă

În concluzie: a fost greu, dar a fost frumos. Greu cu drumurile, lungi și, pe alocuri, tare proaste. 

Nu recomand întoarcerea în România prin Nis, peisajele sunt mult mai spectaculoase prin Belgrad și drumul e mult mai bun. 

Dacă m-aș întoarce? Probabil  că nu în următorii zece ani.

Aștept să se mai construiască ceva autostrăzi.

Ce mi-a plăcut: pâinea – au un fel special de a face pâine, cred că pun și ouă, ceapa roșie – dulce, mi-a adus aminte de ceapa de Făgăraș, de pe vremuri, apa mării – limpede,  înghețata, calamarul la grătar, peisajele, Ulcinj, Stari Bar, Kotor, uleiul de măsline, vila  cu piscină dintre măslini, pepenii. 

Ce nu mi-a plăcut: oamenii – neprietenoși, duri, lipsiți de amabilitate, drumurile – foarte puțini km de autostradă în Muntenegru,  faptul ca nu poti cumpăra bere la sticlă fără să dai alta în loc – mă întreb cum au făcut oamenii să facă rost de prima sticlă, șoferii autohtoni – oameni sunt și ei, drumul în lucru până la Kotor – frate, chiar nu se putea lucra pe bucățele, trebuiau blocați 13 km de drum?, marea de mașini din Kotor, blocajul din Kotor. 

Dacă recomand? Da, categoric, pentru natură și priveliști.