Insomnia


Făcusem cărare. Mă plimbam câte cinci ore pe zi. Dus, întors, din nou dus. Și tot asa. La început, inspectasem totul în detaliu: culorile, micile imperfecțiuni, grosimile, zgomotele. Mirosul. Mirosul mi se părea cel mai important. Uneori mirosea a umed, alteori a praf. Descopeream ceva nou de fiecare dată. O nouă crăpătura în zid, o altă perspectiva, de sus, orașul părea mic. Neînsemnat. Și totuși continuam. Dus, întors. Apartamentul nu era mare. 47m2. Cărarea ducea din bucătărie până pe balcon. Vara era mai ușor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.