Mi-ai scos ochii „pentru că”, nu mi-ai spus de ce, trebuia să înțeleg singură, apoi m-ai făcut cu ou și cu oțet, știam eu, erai convins că știu, nu te-am contrazis, după care m-ai bombardat cu întrebări, de unde și până unde, trebuia să-ți răspund, nu ți-am răspuns, mi-ai scuipat reproșuri în față, cuvintele tale dureau, lăsau urme, să nu care cumva să îndrăznesc să te întrerup, nu te-am întrerupt, te-am lăsat să termini, nu trecuseră decât zece minute. Când ai terminat, te-am ucis din priviri și am plecat.
Al doilea război de zece minute
Abisuri 