Gânduri în vrac. Geniul unui scriitor nu e dat de stil. Exercițiul compunerii unor vieți credibile este cel mai complicat. Mă gândesc la cât de ușor îi criticăm pe alții.
Cel mai dificil este să găsesc SUBIECTUL care să țină mințile treze. A mea în primul rând. Un subiect incitant, nu foarte dulce, nu foarte piperat, nu prea acru, nu foarte uleios, ceva care să nu semene cu ideea lui, sau a lui, ceva în care să regăsească cititorul, ceva interesant, nemaiauzit, nemaicitit, nemaipovestit și, mai ales, ceva care să nu-ți povestească propria poveste.Dificil este și echilibrul, coerenta globală a personajelor, caracterul, autenticitatea, caracteristicile definitorii. Continuitatea de-a lungul timpului. Credibilitatea.
Din nou gânduri în vrac. Azi am hotărât să citesc “Fluturi”. Am înțeles că nu e așa bună precum zice Facebook-ul. Nu vreau sa gresesc identic.
Încerc să înțeleg geniul creator. Am citit Eliade, “Romanul adolescentului timid” și am fost puțin dezamăgită. Am încercat și “Procesul” lui Kafka și a scârțâit rău.
Trag concluzia că filozofia necesită implicare totală. Sau poate că, încercând la rândul meu, am ajuns să constat că nu există perfecțiune .
Abisuri 