Mi-s incompatibila !
Incompatibilitatea este o stare aparte
Nici origine
Nici destinatie
Doar o tranzitie in cautarea usii :
“Sa intru?”
“Sa ies?”
Naiba sa le ia de principii
Ca mi-s tare dragi alea mostenite
“Te-ai bagat, inghite si mesteca bine,
Aluneca mai usor !”
Mi-s incompatibila
Dar am tendinte
Una ma impuge
“Iesi naibii, nu te simti patrunsa de utopii?”
Alta ma unge “da-o dracului,
E doar o joaca de copii”
“Joaca joaca dar o demnitate-n zdrente
Are o lipsuri acute
De prestanta
De eleganta
Si de multe altele pe care ma abtin sa le enumar.
Mi-s incompatibila
Dar mi-s cumva mandra
De acesta stare de spirit.
Abisuri 
şi eu mi-s mândră de starea ta! 😉
Mi-s mandra de raspunsul tau ! Mi-s mai putin mandra de efemeritatea starii ….
e un răspuns de la sine înţeles. nu cred că se putea altfel, altcumva.
să ne întoarcem cu spatele către uşi, în fond ni-s de-ajuns ferestrele.
Tu vrei sa ma sinucid asa-i ?
Sinuciderile îs cu fața la fereastră. Cu spatele ești cu fața spre cameră și -o părăsești mai greu. 😉
Superbă metaforă: „tranziție în căutarea ușii” …
Mulțumesc!
Multumesc ! E cu du-te vino, dupa cum bate vantul si in functie de pozitia clantei 😉
Îmi pari incompatibilă cu spațiul. Nu și cu timpul, ceea ce e chiar de foarte bine. Incompatibilitatea cu spațiul duce conform formulei la viteză zero. Stare de-ncremenire. Dar nici asta nu-i bai. Timpul e-acolo, e al tău. Așții nici atâta lucru n-au. 😉
Uneori mi-s incompatibila si cu timpul dar ma straduiesc sa ma adaptez. Timpurilor. Cu spatiul e mai greu, dupa cum bine ai observat.
De data asta metafora a fost directă, nu încifrat-încrucișată, și-am reușit să o pătrund și eu… 😛
O fi bine ? O fi rau ? 😉
Și ce bine îți stă mândră în Incompatibilitate!
Ca sa vezi de unde sare iepurele, nu? Dar si eu demnitatea mea la care tin cu dintii.