Știi? Suntem străvezii. Începutul asta ne-a prins dansând prin iarba înghețată inhaland fum. Ascultam muzica anului ce murea și sorbeam dintr-un păhărel cu pliuri fine. Eram aproape pe sfârșite și mirosea a cartofi copți făcuți la jar. Ne stingeam odată cu cărbunele și ne luptam să ardem dincolo du munți. Pădurea plângea și, undeva, departe, cineva se bucura că a trecut.
Vezi articolul original 91 de cuvinte mai mult
Abisuri 
Când jarul se stinge, transformând materia lemnoasa, uscata în cenusa,
CuVântul se înaltat în vazDuh, o ultima scânteie, fierbinte luminoasa,
e ultima particula elementara vie, ce urca catre Soarele incandescent prin Usa, deschisa de iubirea neconditionata, fara prejudecati, sacrificatoare, absoluta spre vesnica, atemporala fericire….Acasa…
Un Weekend magnific, draga Aby ! 🙂