Oamenii citesc doar titlurile. Mie nu-mi ies oamenii. Oamenii nu mai citesc textele, oamenii citesc doar titlurile. Oamenii nu înţeleg metafora din spatele titlurilor. Titlurile sunt incompatibile cu metaforele din spatele oamenilor.
Eu sunt incompatibilă cu oamenii. Cu viteza oamenilor de a pune punctul pe i. Cu puterea oamenilor de a inventa semnificaţii. Cu puterea oamenilor de a clasifica semnificaţiile după chipul şi înfăţişarea lor, a oamenilor.
Există momente când înveţi din tot. Din tiluri şi incompatibilitatea lor cu oamenii, din oameni şi incompatibilitatea lor cu tine, din tine şi incompatibilitatea ta cu lumea.
Există momente când pui totul pe seama incapacităţii tale de a înţelege lumea.
Textul e inspirat de titlul iar titlul este o metaforă. Articolul este explicaţia ei, a metaforei. Eu caut încă explicaţia oamenilor.
Oamenii sunt greu de explicat :).
Cel mai greu.
Poate e bine de multe ori să nu înţelegem. Să lăsăm să fie şi atât. titluri, oameni, întâmplări.
Am citit cu sufletul la gură întâmplărire. Amintiri printre petale… de lalele sau garoafe.
E bine ca ai citit. Era acolo explicatia titlului.
Am înţeles 😉
era langa colt de strada un om care mi-a ascultat o conversatie cu un amic despre aceeasi tema. ne-a socat cand ne-a spus ca: tot ce vedem si scriem sau citim in alti oameni este ce reiese din spatele oglinzii
adica intelegem ceea ce suntem?
daca intelegi ceea ce ai scris acum, sincer ai putea sa ajungi sa intelegi orice. caci primul pas este sa accepti ca nu intelegi nimic ca sa poti merge sa intelegi ce esti deja
Primul pas fiind … trecerea dicolo de titlu. Cât despre rest, revin mâine că azi sunt pe terminate 😉 Simt că pierd esenţe preţioase şi e păcat. Revin mâine.
te astept. eu scriu pe foi
Deci : daca inteleg ce scriu eu pot intelege orice ?
Iertați, dar ce scribi fără substanță.
Iertaţi dar n-am înţeles ce vreţi să spuneţi.
Nu-mi amintesc nici un titlu de-al tau, poate pentru că sar peste titluri captivată de obicei de cum se conturează prima frază și sfârșesc citind textul… Vezi, poate asta a lipsit băieților din poveste, un titlu mai palid ca începutul rândurilor 🙂
„M-ai citit” foarte bine, la mine contează foarte mult prima frază. Începutul.